Gripa: Principalele simptome și cum le recunoști

Gripa sezonieră este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cu care se pot confrunta atât adulții cât și copiii. În cele ce urmează, vă prezentăm principalele simptome, cum le puteți recunoaște și cum vă puteți proteja.

• Cum se manifestă gripa
• Diferența dintre gripă și o simplă răceală
• Cum se transmite gripa
• Analize recomandate pentru a diagnostica gripa
• Tratament pentru gripă
• Medicamente recomandate
• Remedii pentru stimularea imunității
• Dieta recomandată
• Importanța hidratării
• Cum se tratează gripa la copii
• Posibile complicații ale gripei
• Cum poate fi prevenită gripa

Cum se manifestă gripa

Virusurile gripale se transmit prin aer în picături atunci când o persoana infectată tușește, strănută sau vorbește. O persoană poate inhala picăturile direct sau poate lua germenii de pe un obiect - un telefon sau o tastatură- și apoi îi poate duce în organism prin atingerea ochilor, nasului sau a gurii.

Există patru tipuri de virusuri gripale sezoniere: A, B, C și D. Virusurile gripale A și B circulă și provoacă epidemii sezoniere. Virusurile gripale sunt în continuă schimbare, noi tulpini apărând în mod regulat.

 Gripa este o infecție virală care atacă sistemul respirator: nasul, gâtul și plămânii.

Perioada tipică de incubație pentru gripă, adică perioada în care virusul se află în organism și se dezvoltă,  este de la 1 până la 4 zile. În acest timp, este posibil ca persoana să nu prezinte simptome ale bolii. Totuși, persoanele bolnave pot transmite virusul altor persoane cu o zi înainte de apariția simptomelor.

Gripa sezonieră se caracterizează printr-un debut brusc de:

• febră;

• tuse uscată, persistentă;

• dureri de cap;

• dureri musculare și articulare;

• durere în gât;

• frisoane și transpirații;

• cefalee;

• dificultăți de respirație;

• oboseală și slăbiciune;

• nas înfundat;

• dureri oculare;

• vărsături și diaree, dar acest lucru este mai frecvent la copii decât la adulți.

Tusea poate fi severă și poate dura două sau mai multe săptămâni.

Majoritatea oamenilor se recuperează după febră și alte simptome în decurs de o săptămână fără a necesita asistență medicală. Dar gripa poate provoca unele complicații sau deces, în special în cazul persoanelor cu risc ridicat.

Diferența dintre gripă și o simplă răceală

Virusurile provoacă răceli și gripă, ambele fiind infecții respiratorii. Cel mai simplu mod de a evidenția diferența este acela de a sublinia manifestările. Simptomele gripei apar rapid și pot fi severe. Acestea durează de obicei de la una și până la 2 săptămâni. Răcelile apar treptat în câteva zile și sunt adesea mai ușoare decât gripa. De obicei, starea se îmbunătățește în 7 până la 10 zile, deși simptomele pot dura până la 2 săptămâni.

Dacă aveți o răceală, probabil că veți resimți simptome precum:

• nas înfundat;

• durere de gât;

• strănut;

• tuse;

• dureri de cap sau dureri musculare;

• oboseală ușoară.

Cum se transmite gripa

Gripa sezonieră se răspândește ușor, cu transmitere rapidă în zonele aglomerate, inclusiv în școli. Atunci când o persoană infectată tușește sau strănută, eliberează în aer picături care conțin virusuri (picături infecțioase). Acestea se pot răspândi până la un metru așa că îi pot infecta pe cei din imediata apropiere. Perioada de incubație este de aproximativ 2 zile, dar variază de la una la patru zile.

Pentru a preveni transmiterea, oamenii ar trebui să-și acopere gura și nasul cu o batistă atunci când tușesc și să se spele pe mâini în mod regulat. În zonele cu climă temperată, epidemiile sezoniere apar în principal în timpul iernii, în timp ce în regiunile tropicale, gripa poate apărea pe tot parcursul anului, provocând focare mai neregulate.

Analize recomandate pentru a diagnostica gripa

Cele mai multe cazuri de gripă sunt diagnosticate clinic. Totuși, în perioadele de activitate gripală scăzută și în afara situațiilor de epidemie, infecția cu alte virusuri respiratorii, cum ar fi rinovirusul, virusul sincitial respirator, parainfluenza și adenovirusul, se poate prezenta ca boală asemănătoare gripei. De aceea, diferențierea clinică a gripei de alți agenți patogeni este dificilă.

Colectarea probelor respiratorii adecvate și aplicarea unui test de laborator sunt necesare pentru a stabili un diagnostic definitiv. Confirmarea de către laborator a virusului gripal din secrețiile gâtului, nazale și nazofaringiene se efectuează în mod obișnuit folosind detectarea directă a antigenului, izolarea virusului sau detectarea ARN-ului specific gripei prin reacția de polimerizare în lanț cu revers transcriptază (RT-PCR).

Testele rapide de diagnosticare a gripei sunt utilizate în medii clinice, dar au o sensibilitate mai scăzută în comparație cu metodele RT-PCR; fiabilitatea lor depinde în mare măsură de condițiile în care sunt utilizate.

Tratament pentru gripă

Persoanele care nu provin dintr-un grup cu risc ridicat urmează un tratament simptomatic fiind sfătuite să rămână acasă pentru a minimiza riscul de infectare a altor membri din comunitate. Tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor. Pacienții trebuie să se monitorizeze pentru a detecta dacă starea lor se deteriorează și să solicite asistență medicală.

Persoanele care se află într-un grup cu risc ridicat de a dezvolta boli grave sau complicații trebuie tratate cu medicamente antivirale în plus față de tratamentul simptomatic.

Medicamente recomandate

Printre medicamentele recomandare se numără:

• Antialgice: Unele analgezice, așa cum sunt acetaminofenul și ibuprofenul, sunt adesea recomandate pentru ameliorarea simptomelor precum dureri musculare și de cap, și febră.

• Decongestionante: Acest tip de medicamente poate ajuta la ameliorarea congestiei nazale și a presiunii în sinusuri și urechi.

• Expectorante: Acest tip de medicamente ajută la reducerea secrețiilor sinusale care provoacă dureri de cap și tuse.

• Antitusive: Tusea este un simptom al gripei, iar unele medicamente sau picături care folosesc miere și lămâie pot ajuta la ameliorarea acesteia.

Medicamentele antivirale eliberate pe bază de rețetă pot reduce simptomele grave ale infecției și pot scurta durata acesteia.

• Tratamentul cu inhibitorii neuraminidazei  (în mod ideal, în decurs de 48 de ore de la debutul simptomului) este recomandat pentru minim de 5 zile, dar poate fi prelungit până când există o îmbunătățire clinică satisfăcătoare.

• Corticosteroizii nu trebuie utilizați în mod obișnuit, cu excepția cazului în care sunt indicați din alte motive ( astm și alte condiții specifice).

Toate virusurile gripale circulante în prezent sunt rezistente la medicamente antivirale adamantane prin urmare, acestea nu sunt recomandate pentru monoterapie.

Remedii pentru stimularea imunității

Aportul adecvat de vitamine și minerale reprezintă unul dintre remediile importante pentru stimularea imunității. Iată cele mai importante vitamine și minerale de ajutor în cazul gripei sezoniere:

• Vitamina C;

• Vitamina D;

• Zinc;

• Coenzima Q10;

• Resveratrol;

• Omega 3.

Dieta recomandată

Unele remedii naturale pot fi de ajutor pentru ameliorarea simptomelor gripei. De exemplu, pentru durerea în gât sau tuse, se recomandă consumul de:

• miere;

• ceaiuri medicinale calde;

• alimente sănătoase;

• supă caldă.

De asemenea, odihna este o parte importantă a procesului de recuperare.

Importanța hidratării

Se recomandă ca o persoană să bea multe lichide pentru a preveni deshidratarea.

Hidratarea în contextul gripei este importantă deoarece contribuie la:

• întărirea sistemului imunitar;

• scăderea febrei;

• atenuarea durerilor de cap;

• menținerea pH-ului organismului și pentru a ajuta celulele să absoarbă și să utilizeze fluidele pe care le luați;

• menținerea membranelor mucoase hidratante;

• îmbunătățirea absorbției nutrienților;

Cum se tratează gripa la copii

Tratamentul depinde de simptomele, vârsta și starea generală de sănătate a copilului. Scopul tratamentului este acela de a ajuta la prevenirea sau ameliorarea simptomelor.

Tratamentul poate include:

• Acetaminofen - ajută la diminuarea dureri corporale și febră;

• medicamente pentru tuse pentru copii;

• antivirale: administrarea medicamentului trebuie inițiată în termen de 2 zile de la apariția simptomelor.

• suplimente alimentare pentru copii;

Se recomandă de asemenea:

• odihna la pat;

• Hhidratare. 

Atenție! Nu administrați niciodată aspirină copiilor până la vârsta de 18 ani. Aspirina poate crește riscul unei afecțiuni rare, dar grave, numită sindromul Reye.

Semnele și simptomele de urgență la copii pot include:

• dificultăți de respirație,;

• buze albastre;

• dureri în piept;

• deshidratare;

• dureri musculare severe;

• convulsii;

• agravarea afecțiunilor medicale existente.

Posibile complicații ale gripei

Toate grupele de vârstă pot fi afectate, dar există unele mai expuse riscului decât altele.

Printre persoanele cu risc mai mare de a dezvolta complicații gripale se numără:

• copiii mai mici de 5 ani și în special cei sub 6 luni;

• adulții cu vârsta peste 65 de ani;

• rezidenții caselor de îngrijire medicală și ai altor unități de îngrijire pe termen lung;

• femeile însărcinate și cele care abia ce au născut (maxim două săptămâni);

• persoanele cu sistem imunitar slăbit;

• persoanele care suferă de boli cronice;

• persoanele supraponderale cu un indice de masă corporală (IMC) de 40 sau mai mare;

• lucrători în domeniul sănătății.

Copiii și adulții cu risc ridicat pot dezvolta complicații care pot include:

• pneumonie;

• bronșită;

• astm;

• probleme cardiace;

• infecții ale urechii.

Pneumonia este una dintre cele mai grave complicații. Pentru adulții în vârstă și persoanele cu o boli cronice, pneumonia poate fi mortală.

Cum poate fi prevenită gripa

Cel mai eficient mod de a preveni boala este vaccinarea. Vaccinuri sigure și eficiente sunt disponibile și utilizate de mai mult de 60 de ani. Imunitatea la vaccinare scade în timp, astfel încât vaccinarea anuală este recomandată pentru a proteja împotriva gripei.

Vaccinarea este deosebit de importantă pentru persoanele cu risc ridicat de complicații gripale și pentru cele care îngrijesc persoanele cu risc ridicat sau conviețuiesc alături de acestea.

Vaccinarea antigripală este deosebit de importantă în acest sezon, deoarece gripa și COVID-19 au simptome similare. Vaccinarea antigripală ar putea reduce simptomele care ar putea fi confundate cu acelea cauzate de virusul SARS-CoV2.

 Pe lângă vaccinare și tratamentul antiviral, managementul sănătății publice include măsuri de protecție personală, cum ar fi:

• spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde sau utilizarea de dezinfectanți pe bază de alcool;

• o bună igienă respiratorie – acoperirea gurii și nasului pe durata bolii;

• autoizolarea precoce a persoanelor cu simptome de gripă;

• evitarea contactului strâns cu persoanele bolnave;

• evitarea atingerii ochilor, nasului sau gurii;

• curățarea în mod regulat a suprafețelor atinse frecvent de mai multe persoane.

• evitarea aglomerației;  

• aportul de suplimente pentru imunitate

Atenție! Prezentare are un caracter strict informativ.

Concluzie

Gripa sezonieră este o afecțiune care poate fi prevenită prin vaccinare și urmarea unor reguli de igienă, viață socială, alimentație. În cazul în care vă confruntați cu gripa, apelați la serviciile medicale de specialitate pentru a primi cea mai adecvată formulă de tratament.

Referinte suplimentare:

Goldman, Rena, “The Difference Between the Cold and Flu.”, Healthline, 2020,

https://www.healthline.com/health/cold-flu/cold-or-flu,

Holland, Kimberly, “Everything You Need to Know About the Flu.”, Healthline, 2020,

https://www.healthline.com/health/cold-flu/flu#remedies,

Hopkins Medicine,  “Influenza (Flu) in Children.”, Hopkins Medicine, 2021,

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/influenza/influenza-flu-in-children,

Mayo Clinic, “Influenza (flu).” Mayo Clinic, 2021,

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/flu/symptoms-causes/syc-20351719,