Alimentele ultra-procesate reprezintă o problemă de sănătate din ce în ce mai mare. Alimentele ultra-procesate sunt produse care utilizează aditiv, precum îndulcitori, emulgatori, conservanți, culori și arome artificiale. Adesea, sunt bogate în calorii, zahăr, grăsimi și sare. Sunt sărace în fibre și nu au calități nutriționale.
În 2018, într-un studiu publicat într-o revistă medicală de specialitate, The British Medical Journal, se făcea legătura dintre alimentele ultra-procesate și un risc crescut de a dezvolta cancer. Un alt studiu, din 2019, publicat în altă revistă medicală de specialitate, JAMA Internal Medicine, arăta că o creștere a consumului de alimente ultra-procesate era asociat cu un risc mai mare de mortalitate.
Ce sunt alimentele ultra-procesate?
Produsele alimentare au fost grupate, după gradul lor de procesare, într-o clasificare NOVA Food Classification System, dezvoltată la Universitatea din Sao Paulo, din Brazilia. Astfel, alimentele și băuturile ultra-procesate reprezintă al patrulea și grupul final de alimente care sunt formulări industriale făcute exclusiv sau majoritar din substanțe extrase din alimente-uleiuri, grăsimi, zahăr, amidon și proteine. Exemple de alimente ultra-procesate sunt băuturile nealcoolice, chips-uri, bomboane, înghețată cumpărată din magazin, torturi și prăjituri ambalate în cutii și găsite pe rafturile supermarketurilor, tăiței instant, cereale cu zahăr pentru micul dejun, batoane energizante, produsele fast-food gen hot dog, burgeri, aripioare de pui, iaurtul aromat.
Alimente procesate vs. alimente ultra-procesate
Acești doi termeni sună aproape la fel, dar de fapt sunt diferiți unul de celălalt. Un produs procesat înseamnă orice aliment care a suferit o modificare înainte de a fi pus în vânzare, precum conservare, afumare, pasteurizare, uscare. Alimentele ultra-procesate înseamnă puțin mai mult, respectiv încorporarea de aditivi precum adaos de zahăr, conservanți, arome artificiale, coloranți.
Cum să eviți alimentele ultra-procesate?
Este ușor de zis și mai greu de făcut. Alimentele ultra-procesate se găsesc peste tot, de la magazine la restaurante fast-food. Dar dacă atunci când ne aflăm într-o alimentară ne concentrăm să umplem coșul cu alimente proaspete, precum zarzavaturi, legume, cereale integrale, fructe, să citim eticheta de pe ambalaje și să evităm alimentele cu ingrediente necunoscute, să optăm pentru preparate simple atunci când luăm masa în oraș, să gătim cât mai mult acasă vom avea un control asupra a ceea ce consumăm și vom putea evita alimentele ultra-procesate. Desigur, gătitul ia ceva mai mult timp, dar se pot găsi soluții pentru preparate rapide și sănătoase atunci când suntem pe fugă. În loc de tăiței instant putem opta pentru paste, spaghete pe care să le punem într-o oală, le fierbem câteva minute și cu puțină imaginație putem încropi și sosuri sănătoase. Mai mult, în salate și diferite preparate se pot folosi diferite semințe și pulberi cu valori nutritive ridicate. Alimentele din produse leguminoase sau cereale, de exemplu diferite garnituri din orez, mazăre, fasole, porumb pentru o friptură sau un grătar sunt simplu de preparat, sunt multe rețete, și garantat sunt mult mai sănătoase și hrănitoare decât alimentele ultra-procesate. De altfel, în orice domeniu de activitate atunci când depui efort pentru a face un lucru sentimentul reușitei este de nedescris. Așa este și în bucătărie, oricât de grăbiți am fi și oricât de multe task-uri am avea de făcut. Timpul alocat pentru prepararea unui aliment sănătos trebuie să fie prioritar pentru că de fapt investim timp și efort pentru sănătatea noastră.