Ce rol au proteinele în organism?
De câte proteine avem nevoie zilnic?
Cum integrăm proteinele în dietă?
Proteinele sunt molecule mari, complexe, care joacă multe roluri critice în organism.
Cuvântul „proteină” provine din grecescul „protos”, care „reflectă statutul privilegiat al proteinelor în alimentaÈ›ia umană”.
Proteinele sunt alcătuite din sute sau mii de unități mai mici numite aminoacizi care sunt ataÈ™ate una de cealaltă în lanÈ›uri lungi. Există 20 de tipuri diferite de aminoacizi care pot fi combinate pentru a compune o proteină. SecvenÈ›a de aminoacizi determină structura unică tridimensională a fiecărei proteine È™i funcÈ›ia sa specifică.
O proteină este alcătuită din 300 sau mai mulți aminoacizi. Numărul și secvența specifică de aminoacizi sunt unice pentru fiecare proteină.
Proteinele sunt un macronutrient esenÈ›ial în special pentru construirea masei musculare. Acesta este frecvent întâlnit în produsele de origine animală, dar È™i în alte tipuri de alimente, cum ar fi nucile È™i leguminoasele.
Proteinele sunt organizate pe patru niveluri:
primar;
secundar;
terțiar;
(opțional) cuaternar.
Proteinele sunt o clasă de macromolecule care îndeplinesc o gamă diversă de funcÈ›ii pentru celule.
AtenÈ›ie! Forma È™i funcÈ›ia proteinelor sunt strâns legate, iar orice schimbare de formă cauzată de schimbările de temperatură sau pH poate duce la denaturarea lor È™i la pierderea funcÈ›iei.
Printre cele mai importante roluri se numără:
anticorpi–se leagă de particule străine specifice, aÈ™a cum sunt virusurile È™i bacteriile, pentru a ajuta la protejarea organismului;
enzime–efectuează aproape toate reacÈ›iile chimice din celule; ele ajută È™i la formarea de noi molecule prin citirea informaÈ›iilor genetice stocate în ADN.
mesager–proteinele mesager, cum ar fi unele tipuri de hormoni, transmit semnale pentru a coordona procesele biologice între diferite celule, È›esuturi È™i organe;
componenta structurală–oferă structură È™i suport pentru celule; pe o scară mai mare, ele permit corpului să se miÈ™te.
transport/depozitare–leagă È™i transportă atomi È™i molecule mici în celule È™i în întreg organismul.
Principalele tipuri de proteine includ:
enzime digestive (ex: amilază, lipază, pepsină, tripsină): ajută la digestia alimentelor prin catabolizarea nutrienÈ›ilor în unități monomerice.
de transport (ex:hemoglobină, albumină): asigură transportul de substanÈ›e în sânge sau limfă pe tot corpul.
structurale (ex: actină, tubulină, keratină) - construiesc structuri diferite.
hormoni (ex: insulină, tiroxină)–contribuie la coordonarea activității diferitelor sisteme ale corpului.
de apărare (ex: imunoglobuline)–protejează organismul de agenÈ›ii patogeni străini.
de contracÈ›ie (ex: actină, miozină)–au efect de contracÈ›ie musculară.
de depozitare (ex: proteine de depozitare a leguminoaselor, albuÈ™ de ou albumină)–asigură hrana în dezvoltarea timpurie a embrionului È™i a răsadului.
Organismul uman are nevoie de 20 de aminoacizi. Nouă dintre aceÈ™tia nu pot fi produÈ™i de organism, aceÈ™tia fiind numiÈ›i „aminoacizi esenÈ›iali”. AceÈ™tia sunt: histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul È™i valina.
Aminoacizii esențiali pot fi asimilați prin consum de alimente proteice sau prin aport de suplimente alimentare.
Alimentele care conÈ›in toÈ›i aminoacizii esenÈ›iali se numesc proteine complete. Ele sunt, uneori, numite proteine ideale sau proteine de înaltă calitate. Proteinele complete includ carnea È™i produsele lactate, quinoa, seminÈ›e de cânepă, seminÈ›e de chia È™i soia.
Multe proteine pe bază de plante nu sunt considerate proteine complete. Acestea includ fasolea, cerealele și leguminoasele, laptele vegetal și legumele, care conțin cantități mici de proteine. Proteinele incomplete pot fi combinate pentru a crea proteine complete.
Alimente de origine animală bogate în proteine sunt:
carnea macră de vită;
cotletul de porc;
pieptul de pui fără piele;
pieptul de curcan;
somonul;
tonul.
Alimente lactate bogate în proteine sunt:
iaurtul;
brânza de vaci;
ouăle;
laptele.
Alte alimente bogate în proteine includ:
unele conserve, sardine, hamsii și ton;
fasolea;
lintea;
untul de arahide;
nucile mixte;
quinoa;
maca.
Valorile alimentare de referință pentru proteine variază în diferite etape ale vieÈ›ii. Valorile zilnice de care are nevoie o persoană depind È™i de alÈ›i factori, inclusiv de nivelul de activitate, masa musculară È™i starea generală de sănătate.
Pentru un adult mediu, se recomandă un consum minim de 0,83 g de proteine pentru fiecare kilogram de greutate corporală pe zi. Cu alte cuvinte, un adult cu o greutate de 70 kg ar trebui să mănânce minim 58 g de proteine în fiecare zi. Mai exact, echivalentul proteinei găsite în aproximativ 200 g de piept de pui sau 240 de grame de nuci amestecate.
În timpul perioadelor de creÈ™tere, cum ar fi copilăria, sarcina È™i alăptarea, nevoia de proteine este relativ ridicată.
Valorile alimentare de referință pentru etapele de viață.
Un aport ridicat de proteine oferă numeroase beneficii: poate contribui la creÈ™terea masei musculare È™i poate îmbunătăți starea generală de sănătate. Iată câteva sfaturi utile pentru integrarea proteinelor în dieta personală:
La masă, mâncaÈ›i mai întâi sursa de proteine, mai ales înainte de a ajunge la amidon. Consumul de proteine în primul rând la mese vă poate ajuta să ajungeÈ›i la o senzaÈ›ie de saÈ›ietate È™i să vă păstraÈ›i un nivel adecvat de zahăr din sânge È™i insulină.
IncludeÈ›i un aliment bogat în proteine la fiecare masă pentru a obÈ›ine o senzaÈ›ie de saÈ›ietate È™i pentru a menÈ›ine masa musculară.
Gustările sunt o modalitate bună pentru un aport de proteine suplimentare în dietă, atâta timp cât le alegeÈ›i pe cele sănătoase. ConsumaÈ›i brânză pentru o gustare bogată în proteine È™i calciu È™i care poate îmbunătăți sănătatea inimii.
Înlocuirea cerealelor cu ouă stimulează consumul de proteine, stimulează senzaÈ›ia de saÈ›ietate È™i vă ajută să mâncaÈ›i mai puÈ›ine calorii, mai ales în cazul unei diete.
Migdalele sunt bogate în mai multe substanÈ›e nutritive È™i pot stimula conÈ›inutul de proteine al unei mese sau gustări.
Untul de arahide creÈ™te aportul de proteine. De aceea, poate ajuta la scăderea poftei de mâncare, poate îmbunătăți sănătatea inimii È™i contribuie la scăderea glicemiei.
Iaurtul grecesc poate conÈ›ine de două ori mai multe proteine decât iaurtul tradiÈ›ional È™i poate fi consumat singur sau adăugat la alte alimente.
Brânza de vaci este un aliment bogat în proteine, sățios È™i care poate contribui la îmbunătățirea stării de sănătate a organismului.
Conservele de peÈ™te sunt o sursă convenabilă de proteine de înaltă calitate È™i acizi graÈ™i omega-3.
Cerealele integrale sunt bogate în nutrienÈ›i importanÈ›i, inclusiv fibre, vitamine, minerale È™i antioxidanÈ›i.
Atenție! Prezentarea are un caracter strict informativ.
Concluzie
Proteinele sunt importante pentru asigurarea bunei funcționări a organismului uman. Asigurați-vă aportul necesar zilnic prin consum de alimente proteice și suplimente proteice.