Imunitate scăzută: principalele cauze și simptome

În contextul actual al pandemiei de COVID-19, se discută din ce în ce mai mult în jurul nostru despre apărare imunitară. Sistemul imunitar este o adevărată mașinărie care ne protejează de efectele nocive ale factorilor infecțioși, însă există situații când acesta este slăbit. Haideți să aflăm împreună cum putem susține lupta organismului împotriva agenților microbieni.

Cum funcționează sistemul imunitar?

Ce înseamnă imunitate scăzută?

Cauzele care duc la scăderea imunității

Care sunt simptomele de imunitate scăzută?

Ce soluții există pentru întărirea sistemului imunitar la adulți

Dieta sănătoasă

Odihna corespunzătoare

Cât mai multă mișcare

Vitamine și suplimente alimentare pentru imunitate scăzută

Remedii pentru imunitate scăzută la copii

Cum funcționează sistemul imunitar?

Principalul rol al sistemului imunitar este de a preveni sau a limita infecțiile. În funcție de mecanismele de apărare, sistemul imunitar poate fi împărțit în două categorii:

• Sistem imunitar înnăscut - reprezintă prima linie de apărare împotriva microorganismelor și cuprinde mecanisme fizice nespecifice (bariere precum pielea, mucoasele, părul), chimice (pH-ul acid al sucului gastric, prezența lizozimului în salivă) și celulare (macrofage, neutrofile, celule NK, celule dendritice, etc).
• Sistem imunitar dobândit sau adaptativ - furnizează răspunsul specific direcționat către un anumit microorganism cu ajutorul limfocitelor B și T.

În mod normal, funcționarea sistemului imunitar este foarte bine controlată de corp, astfel că acesta reușește să ne protejeze de acțiunea nocivă a factorilor din jur. Cu toate acestea, există situații în care funcționarea sistemului imunitar se abate de la normal:

• Bolile autoimune apar atunci când sistemul imunitar nu face diferența între celulele străine și cele proprii și începe să le atace pe acestea din urmă.
• Imunodeficiența își face apariția atunci când funcționarea sistemului imunitar este deficitară, iar acesta nu poate răspunde amenințărilor infecțioase, organismul devenind foarte sensibil, chiar și în fața unor microorganisme care nu l-ar fi afectat în mod normal.

Ce înseamnă imunitate scăzu

Imunitatea scăzută sau imunodeficiența apare atunci când funcția principală de apărare a sistemului imunitar este compromisă. Consecutiv, celulele imune responsabile de apărarea organismului împotriva agenților patogeni nu reușesc să-și mai îndeplinească rolul, iar microorganismele pătrund în organism declanșând infecții ce pot pune în pericol viața pacientului. Imunodeficiența este o patologie severă și se poate manifesta de la reducerea răspunsului imun, până la absența acestuia.

În accepțiunea publicului larg, conceptul de imunitate scăzută nu face întotdeauna referire la această imunodeficiență în adevăratul sens al patologiei, ci presupune mai degrabă o ușoară scădere a apărării organismului, manifestată în special prin creșterea frecvenței unor infecții, precum virozele sezoniere. Astfel, se impune delimitarea conceptului de „imunitate scăzută” de imunodeficiența manifestă (de exemplu cea din cadrul infecției cu HIV/SIDA) a cărei severitate poate merge până la deces.

Cauzele care duc la scăderea imunității

În funcție de cauza ce a condus la funcționarea defectuoasă a sistemului imunitar, imunodeficiența poate fi de două tipuri:

• Imunodeficiență primară, moștenită, prezentă încă de la naștere sau din copilărie (de exemplu hipo- sau agamaglobulinemia, sindromul DiGeorge, sindromul Wiskott-Aldrich, etc);

• Imunodeficiența secundară care apare pe parcursul vieții, ca urmare a unor alte patologii sau a administrării de medicamente.

Printre cauzele care pot conduce la instalarea imunodeficienței secundare se numără:

• Diabetul zaharat - nivelurile constant crescute ale glicemiei afectează capacitatea celulelor imune de a lupta cu agenții patogeni;

• Boala renală cronică;

• Infecția cu HIV și instalarea ulterioară a sindromului imunodeficienței umane dobândite (SIDA);

• Cancerul;

• Rezecția splinei;

• Malnutriția;

• Administrarea de medicamente cu potențial imunosupresor (corticosteroizi, chimioterapice anticanceroase, imunosupresoare pentru prevenirea rejetului de transplant);

• Radioterapia;

• Consumul cronic de alcool.

O situație particulară este reprezentată de imunodeficiența instalată odată cu înaintarea în vârstă. Îmbătrânirea organismului are un efect semnificativ asupra funcționalității celulelor imune. Astfel, la vârstnici se observă o scădere a producției de limfocite T și a migrării lor. Suplimentar, pacienții vârstnici prezintă o serie de comorbidități (diabet zaharat, boală renală cronică) care au impact la rândul lor asupra sistemului imunitar. Acesta este unul dintre motivele pentru care persoanele în vârstă sunt considerate o categorie de risc și sunt prioritizate în vederea imunizării.

Care sunt simptomele de imunitate scăzută?

Pacienții cu un sistem imunitar deficitar sunt mai susceptibili infecțiilor, motiv pentru care incidența patologiilor infecțioase la această categorie de pacienți este mai ridicată. 

Persoanele cu imunitate scăzută fac mai des infecții ale tractului respirator, vindecarea având loc într-un ritm mai lent, iar complicațiile apar mai des (de exemplu, o infecție de tract respirator superior se poate transforma mai ușor în pneumonie).

Infecțiile pot fi localizate la nivelul mai multor aparate și sisteme, cele mai frecvente fiind infecțiile bucale, oculare sau ale tractului digestiv. Simptomele variază în funcție de localizarea și gravitatea infecției, precum și de severitatea imunodeprimării.

Un sistem imunitar deficitar conduce la apariția mai frecventă a infecțiilor fungice cauzate de speciile de Candida, principalele simptome constând în apariția unor depozite/secreții de culoare albă, însoțite de mâncărimi. Candidozele pot apărea la nivel bucal, faringian, urinar sau genital.

Febra și frisoanele reprezintă simptome comune ale infecțiilor și impun efectuarea unei vizite la medic. Alte simptome ce pot apărea sunt pierderea apetitului, scăderea în greutate și durerile abdominale.

Ce soluții există pentru întărirea sistemului imunitar la adulți

Toate intervențiile igieno-dietetice descrise mai jos sunt menite să susțină buna funcționare a sistemului imunitar și pot fi aplicate atât în cazul persoanelor cu imunitate normală, cât și a celor cu imunodeficiențe. 

Folosirea unor medicamente pentru imunitate recomandate persoanelor cu imunodeficiență diagnosticată nu este recomandată, stimularea excesivă a sistemului imunitar putând conduce la complicații grave (de exemplu, declanșarea unor boli autoimune). Oportunitatea instituirii unei terapii medicamentoase pentru stimularea imunității va fi stabilită de medic, în urma unui consult complet.

Alimentația sănătoasă

Funcționarea optimă a sistemului imunitar depinde de statusul nutrițional al organismului. Astfel, asigurarea unui aport energetic și nutrițional adecvat este esențială pentru susținerea apărării organismului. Micronutrienții (vitaminele și mineralele) intervin în cascada reacțiilor biochimice care stau la baza funcționării sistemului imunitar astfel:

• Vitamina C are efect antioxidant și luptă împotriva stresului oxidativ cauzat de distrugerea agenților patogeni de către celulele imune. În plus, stimulează producția de colagen, susținând astfel integritatea barierelor epiteliale. Stimulează producerea și mobilizarea celulelor imune (neutrofile, fagocite), dar și diferențierea și proliferarea limfocitelor.

• Vitamina D stimulează diferențierea monocitelor și a macrofagelor, precum și proliferarea celulelor responsabile de secreția de citokine (substanțe care distrug agentul patogen). De asemenea, reglează sinteza unor proteine implicate în distrugerea agenților patogeni.

• Vitamina A este implicată în menținerea integrității structurale și funcționale a barierelor naturale (piele și mucoase), fiind în plus necesară pentru diferențierea limfocitelor T.

• Vitamina E protejează membrana celulară a celulelor imune de acțiunea nocivă a radicalilor liberi.

• Vitamina B6 intervine în sinteza proteinelor și implicit a anticorpilor și a citokinelor. De asemenea, are un rol important în proliferarea, diferențierea și maturizarea limfocitelor.

• Vitamina B12 și acidul folic intervin în imunitatea mediată celular și sunt esențiale pentru sinteza anticorpilor.

• Zincul, fierul, cuprul și seleniul modulează producția de citokine și au un rol central în creșterea și diferențierea celulară a celulelor imune.

Asigurarea unui aport corespunzător de micronutrienți esențiali pentru buna funcționare a sistemului imunitar se realizează prin adoptarea unei diete echilibrate, cu alimente bogate din punct de vedere nutritiv. O alimentație sănătoasă cuprinde toate grupele alimentare (cereale, carne, legume, fructe, leguminoase, lactate) și limitează pe cât posibil consumul de alimente procesate (de tip fast-food, carne roșie, dulciuri).

Alimentele care întăresc sistemul imunitar sunt cele care aduc cel mai mare aport al micronutrienților cu rol în imunitate, iar printre acestea se numără:

• Citricele, ardeiul gras, kiwi - surse de vitamina C;

• Lactatele, peștele și fructele de mare - surse de vitamina D;

• Cerealele (preferabil integrale) - surse de vitamina E;

• Carnea slabă (pui, curcan) - sursă de vitamina B12.

Odihna corespunzătoare

Somnul este esențial pentru stabilizarea organismului atât din punct de vedere fizic, cât și psihic. Relaxarea tuturor funcțiilor și scăderea consumului de energie din timpul somnului favorizează procesele de refacere celulară. În ceea ce privește imunitatea, studiile au demonstrat că somnul deficitar sau superficial scade apărarea imună a organismului prin afectarea funcției limfocitelor T. De asemenea, stresul cronic poate conduce la scăderea imunității prin expunerea prelungită la cortizon, hormonul stresului.

Cât mai multă mișcare

Activitatea fizică este o parte importantă a unui stil de viață sănătos, aducând numeroase beneficii asupra stării de sănătate. Efectuarea regulată a unor activități fizice previne obezitatea, ajută la menținerea unei greutăți corporale optime, favorizează circulația sângelui îmbunătățind oxigenarea țesuturilor și reduce inflamația sistemică. În plus, exercițiile dinamice favorizează mobilizarea și redistribuirea celulelor imune, crescând vigilența sistemului imunitar.

Vitamine și suplimente alimentare pentru imunitate scăzută

Piața suplimentelor alimentare oferă o gamă largă de produse cu vitamine și minerale sau tratamente naturiste pentru imunitate. Suplimentele cu vitamine și minerale pot veni în completarea alimentației, dar nu pot substitui o dietă alimentară echilibrată.

Plante care ar stimula creșterea imunității:

• Ginseng (Panax ginseng);

• Usturoi (Allium sativum);

• Rădăcina de aur (Rhodiola rosea);

• Turmericul (Curcuma longa);

• Echinacea (Echinacea purpurea).

Acțiunea imunostimulatoare a plantelor este pusă pe seama principiilor active concentrate în anumite părți ale plantei (de exemplu echinacozidele, substanțele responsabile de acțiunea imunostimulatoare a Echinacea purpurea sunt concentrate în partea aeriană a plantei). Pentru a asigura un efect maximal, este important ca suplimentul alimentar să conțină un extract obținut în urma prelucrării părții plantei bogate în principii active și nu a întregii plante. De asemenea, o măsură a calității este reprezentată de indicarea cantității de principii active regăsite în preparat (standardizare). Cere sfatul medicului pentru a te asigura că alegi cel mai bun supliment pentru susținerea sistemului imunitar.

Remedii pentru imunitate scăzută la copii

Recomandările igieno-dietetice destinate adulților pot fi aplicate și în cazul copiilor. La rândul lor, copiii trebuie să beneficieze de o alimentație adaptată vârstei lor, bogată în fructe, legume și alte alimente cu un conținut crescut de nutrienți. 

Activitatea fizică trebuie să fie o parte importantă a vieții lor, atât pentru funcționarea corespunzătoare a sistemului imunitar, cât și în vederea dezvoltării armonioase a întregului organism.

Deși există o gamă largă de suplimente alimentare pentru copii, se recomandă ca administrarea acestora să fie făcută numai după o evaluare medicală prealabilă. În cazul în care cel mic răcește prea des, adresează-te medicului de familie sau medicului pediatru și urmează recomandările acestora.

Sistemul imunitar reprezintă cea mai bună armă a organismului nostru împotriva microorganismelor din mediul înconjurător. Imunitatea scăzută poate fi moștenită sau poate apărea în cadrul unor alte patologii sau ca urmare a administrării anumitor medicamente. Recunoașterea simptomelor de imunodeficiență este vitală pentru prevenirea apariției unor eventuale complicații. Adoptă un stil de viață sănătos care cuprinde o alimentație echilibrată și activitate fizică, odihnește-te corespunzător și învață să gestionezi stresul din viața ta pentru a te asigura că îi oferi organismului tău cele mai bune condiții. 

Surse informative

Immunodeficiency Disorders: Medlineplus Medical Encyclopedia, Henochowicz, Stuart, MedlinePlus, U.S. National Library of Medicine, februarie, 2020

Overview of Immunodeficiency Disorders - Immune Disorders. MSD Manual Consumer Version, Fernandez, James, MSD Manuals, aprilie 2021

Immune Function and Micronutrient Requirements Change over the Life Course, Maggini, Silvia și alții, Nutrients, vol. 10, nr 10, 2018, p. 1531

Physical Exercise as a Tool to Help the Immune System against COVID-19: An Integrative Review of the Current Literature. Clinical and Experimental Medicine, Da Silveira, Matheus Pelinski, și alții, vol. 21, no. 1, 2020, pp. 15–28.

Medicinal Plants to Strengthen Immunity during a Pandemic, Babich, Olga și alții,  Pharmaceuticals, vol. 13, no. 10, 2020, p. 313.