1. Ce este magneziul?
Toamna este anotimpul când organismul are nevoie de un boost de energie, de echilibru. Cu toții știm de la părinți, bunici că în lunile de după vară este necesară o cură de vitamine și minerale. Magneziul este unul dintre acele elemente care nu trebuie să-ți lipsească din alimentație. Fie prin mâncăruri bogate în magneziu, fie prin suplimente alimentare.
Acest mineral are un rol important în producerea energiei necesare, stimulând procesele metabolice. Este esențial corpului prin funcțiile sale și prin procentul relativ ridicat pe care îl reprezintă în structurile organismului uman. Magneziul este un “macromineral”, ceea ce înseamnă că zilnic trebuie să consumăm din alimente sute de miligrame de magneziu. Alte macrominerale pe care trebuie să le obținem din dieta zilnică sunt calciul, fosforul, sodiul, potasiul și clorură. Macromineralele nu pot fi produse de organismul nostru și trebuie obținute dintr-o alimentație echilibrată. Cea mai mare parte a magneziului din organismul nostru se găsește în oase (60-65%), o parte în mușchi (25%) și în alte tipuri de celule și fluide corporale.
Este indispensabil pentru buna funcționare a organismului, a mușchilor și a creierului. Vestea bună este că există multe fructe și alimente bogate în magneziu pe care le poți consuma. Majoritatea fiind un rasfat pupilelor gustative!
2. De ce avem nevoie de magneziu. Care este rolul magneziului în organism?
Specialiștii numesc magneziul un mineral antistres cu rolul în afecțiuni ale nervilor și mușchilor.
Când există un deficit de magneziu, organismul încearcă să-l acopere. După potasiu, magneziul este mineralul cel mai important dintre mineralele intracelulalre.
Magneziul este implicat în sinteza proteinelor și în metabolism, ajutând la transformarea zahărului din sânge în energie. Deoarece majoritatea magneziului se regăsește în oase și mușchi, se subînțelege că magneziul este cel care construiește și consolidează oasele. De asemenea ajută la relaxarea nerviilor și a mușchilor. Acest element ajută circulația sângelui, menține ritmul cardiac în limite fiziologice. Magneziul este o componentă principală a moleculelor de clorofilă;
• Magneziul face posibilă echilibrarea sistemului nervos și al întregului sistem muscular, permite desfășurarea a peste 300 de funcții diferite de o importanță vitală în corpul unei persoane;
• Magneziul inhibă agregarea excesivă a trombocitelor, fiind un element de protecție contra trombozei;
• Acționează preventiv împotriva infarctului cardiac (reduce cantitatea de grăsime din sânge) previne tulburările de ritm cardiac și întărește musculatura inimii;
• Magneziul previne formarea de pietre la rinichi;
• Reduce toxicitatea a diverse substanțe din ficat și accelerează regenerarea ficatului;
• Are efect benefic asupra pancreasului;
• Are rol important în reglementarea naturală a digestiei și este util pentru tratarea constipației;
• Joacă un rol important în obstetrică și ginecologie. Este utilizat ca tratament medical pentru unele complicații care pot să apară în timpul sarcinii și la naștere.
• Are efect pozitiv stimulând fertilitatea masculină.
3. Cauzele și simpomele deficienței de magneziu.
Cauzele deficitului de magneziu
Deficitul de magneziu este provocat de un regim alimentar nesănătos. În fiecare zi, oamenii consumă prea puține alimente care conțin suficient magneziu, cum ar fi migdale, fasole, cacao, alune, nuci, etc. Aceste produse alimentare tind să fie în mod intenționat evitate în timpul curelor de slăbire.
Lipsa magneziului este accentuată de metodele moderne de producție, în care culturile sunt fertilizate cu îngrășământ artificial care influențează calitatea alimentelor.
Principalele cauze ale deficienței de magneziu:
- dietele pentru slăbit create necorespunzător;
- consumul excesiv de alimente grase;
- ingestia incorectă de alimente: prea mult zahăr, prea multe produse alimentare care conțin făină albă, sunt prăjite sau gătite un timp îndelungat;
- alcoolul, fumatul;
- reabsorbția insuficientă sau pierderea de magneziu ca urmare a rezecției intestinale;
- cauze endocrine: diabetul zaharat, unele tulburări ale tiroidiei, paratiroidei, boli ale rinichilor și glandelor suprarenale;
- utilizarea de antibiotice;
- sporturile extreme;
- sarcina și alăptarea;
- situațiile stresante.
Simptomele deficienței de magneziu
Deoarece magneziul are o mare varietate de roluri în organismul uman, simptomele deficienței de magneziu pot varia foarte mult. Multe simptome implică modificări în funcțiile nervoase și musculare. Aceste modificări includ slăbirea musculară, tremor și spasme. Deficitul de magneziu poate duce la aritmie, contracția neregulată și creșterea frecvenței cardiace.
Datorită rolului său major în structura osoasă, înmuierea și slăbirea oaselor pot fi, de asemenea, simptome de deficit de magneziu.
Cele mai des întâlnite simptome sunt constipația, pierderea poftei de mâncare, stare generală de rău, oboseală, crampe musculare, senzație de înțepături și ace în membre, tulburări de somn, dureri de cap, nivel de zahăr în sânge dezechilibrat, tensiune arterială crescută, trigliceride mari, dificultăți de concentrare și diverse modificări ale stării psihice.
Multe persoane pot suferi de defcit de magneziu, fără măcar să fie conștienți de acest lucru. Simptomele principale se pot împărți pe următoarele categorii:
Simptomele neurologice determinate de valorile scăzute ale magneziului sunt:
- apatia, depresia, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie;
- confuzia, halucinațile, paranoia, coma (întâlnite mai ales în cazul deficiențelor severe);
- insomnia. Problemele asociate cu lipsa de somn precum anxietatea, hiperactivitatea și neliniștea. Magneziul este vital pentru un somn liniștit și odihnitor;
- durerile de cap și migrenele. Magneziul balansează transmiterea de neuroni, astfel un tratament cu magneziu poate reduce durerile de cap;
- deficiența de magneziu poate afecta sistemul nervos, acesta având ca rezultat irascibilitatea. În cazul în care situația se agravează se poate ajunge la anxietate și chiar depresie. S-a demonstrat faptul că magneziul calmează mușchii, corpul și îmbunătățește dispoziția.
Simptomele care afectează oasele:
-osteoporoza și anume slăbirea și înmuierea oaselor. Pentru a preveni slăbirea oaselor este important să înțelegem nevoia de magneziu
Simptome neuromusculare includ:
- fasciculații musculare (spasme, convulsii), diverse sunete în urechi;
- tremur, spasme musculare, slabiciune musculară, ataxie, nistagmul, tetanos (mai ales în cazurile grave).
- crampe la picioare. 70% dintre adulți și 7% dintre copii și adolescenți suferă de crampe la picioare, în special la genunchi. Pentru a combate acest tip de crampe se recomandă mărirea dozei de calciu.
Cel mai des întâlnite simptome gastrointestinale sunt:
- scăderea poftei de mâncare;
- dureri de stomac;
- diaree sau constipație.
În cazul în care vă regăsiți într-una sau mai multe din categoriile menționate, este indicată începerea unei diete bogate în magneziu, sau a administrării suplimentelor alimentare.
4. Alimente bogate în magneziu.
Cele mai bogate surse de magneziu sunt nucile și semintele, legumele verzi și cerealele integrale.
- Semințele de dovleac – sunt foarte bogate în minerale; doar 64 de grame pot oferi 42% din doza zilnică necesară și recomandată; sunt de asemenea o sursă bună de Omega-3.
- Migdalele – 28 de grame de migdale conțin 20% din doza recomandată de magneziu dintr-o zi.
- Nucile – 28 g de nuci conțin 20% din doza zilnică recomandată de magneziu.
- Semințele de susan, nuci caju.
- Spanacul – 225 g de spanac oferă 150 mg de magneziu, fiind una din cele mai bune surse de acest mineral.
- Fasole neagră, broccoli, mazărea – 150 g oferă 70 mg de magneziu.
- Lintea – 200 g de linte ne oferă 18% din doza zilnică recomandată de magneziu;
- Smochinele – 600 g de smochine pot acoperi necesarul de magneziu într-o zi.
- Avocado – acest fruct ne oferă 15% din doza zilnică recomandată de magneziu.
- Dovleacul – 225 g de dovleac conține 60 mg de magneziu.
- Castraveți – 150 de grame ne oferă 40 mg de magneziu.
- Fulgi de ovăz, cereale integrale.
- Orezul – 225 g de orez brun oferă 20% din doza zilnică recomandată de magneziu.
- Pâine integrală - 1 felie ne oferă 23 mg de magneziu.
- Laptele de vacă - 1 cană oferă 33 mg de magneziu.
- Ciocolata neagră – este de asemenea una din cele mai bune surse de magneziu; o ciocolată poate oferi peste 50% din doza zilnică recomandată de magneziu;
- Bananele – 225 g ne oferă 60 mg de magneziu, adică 15% din doza zilnică recomandată de magneziu.
În perioadele reci este recomandată administrarea suplimentelor alimentare cu magneziu, ceea ce se regăsesc sub formă de tablete, de obicei în combinație cu alte vitamine. Cea mai cunoscută și benefică combinație este Magneziu + Vitamina B6.