Indienii Guarani din Paraguay au fost primii care au descoperit efectul stimulator al frunzelor Mate. Conform legendei această plantă și rețeta preparării ei au fost arătate oamenilor de către un zeu. Povestea s-a întamplat în felul următor:
Tribul Guarani cultiva manioc și cereale iar din cinci în cinci ani trebuiau să se mute pe alte meleaguri unde pământul era mai fertil pentru agricultură. Într-o zi un bătrân indian era prea slab ca să se mute mai departe cu restul tribului și a fost lăsat în urmă. Fiica lui cea mica, frumoasă, Jary, era pusă într-o situație grea, însă a decis totuși să rămână cu tatal ei în loc să meargă mai departe cu ceilalți tineri ai tribului. Acest gest nobil trebuia să fie răsplătit: așa s-a întâmplat ca într-o zi a venit zeul “Pa’i Shume”, în forma unui șaman și a întrebat-o pe fată ce ar putea să o facă fericită. Frumoasa Jary nu a putut să răspundă la intrebare. Tatăl ei a venit cu o dorință în locul ei: “ Vreau să am puteri noi ca să putem și noi să urmăm tribul”. Șamanul i-a dat o plantă verde cu indicația de a o planta, de a-i culege frunzele, pe care sa le usuce deasupra focului. Apoi să le macine și să le pună într-un recipient făcut dintr-un dovleac, iar în cele din urmă să toarne apă fierbinte peste planta macinată. Băutura astfel obținută l-a ajutat pe bătrânul indian să capete puteri noi și împreună cu fiica lui au putut să parcurgă drumul greu până la trib, unde au fost întâmpinați cu mare bucurie. Tribul a început să cultive planta și să se obișnuiască să bea acest ceai revigorant cu orice ocazie. Așa a început tradiția ceaului mate în America de Sud.