Venus Zen 30cps Herbagetica

Descriere Venus Zen 30cps Herbagetica

Venus Zen 30cps

Extractele din plante cu efect calmant si analgezic, contribuie mai intai la inlaturarea cauzelor care duc la scaderea libidoului, ca mai apoi extractele din plante cu efect afrodisiac, tonic si revitalizant sa sustina cresterea acestuia in mod natural.

In cazul femeilor, libidoul sufera de multe fluctuatii. Aceste fluctuatii pot genera probleme in cuplu daca nu sunt abordate in mod corespunzator. VENUS, noul produs creat special pentru femei, contribuie la cresterea libidoului prin refacerea echilibrului psiho-emotional si hormonal. Extractele din plante cu efect calmant si analgezic, contribuie mai intai la inlaturarea cauzelor care duc la scaderea libidoului, ca mai apoi extractele din plante cu efect afrodisiac, tonic si revitalizant sa sustina cresterea acestuia in mod natural.

Beneficii:

• Stabilirea echilibrului psiho-emotional 
• Stabilirea echilibrului hormonal
• Hipoactivitate sexuala
• Mentinerea sanatatii organelor sexuale
• Oboseala
• Depresie, stres, anxietate
• Mentinerea libidoului ridicat

Actiuni:

• Afrodisiac
• Creste apetitul sexual feminin
• Reglator hormonal
• Creste rezistenta organismului la stres si oboseala
• Imbunatateste functiile sistemului nervos

Compozitie per 1 capsula:

-extract 25:1 din radacini de Rhodiola rosea, standardizat cu 3% rozavine si 1% salidrozide          120 mg  

-extract 10:1 din frunze de Damiana (Turnera diffusa)          120 mg  

-extract 5-6:1 din radacina de Maca (Lepidium meyenii), standardizat cu 0,6% glucosinolate          60 mg  

-extract uscat 4:1 din radacina de Maca (Lepidium meyenii)          60 mg  

-extract 7-10:1 din radacini de Ginseng-coreean (Panax ginseng), standardizat cu 12% ginsenozide          40 mg  

-extract 35-40:1 din rizomi de Ghimbir (Zingiber officinale), standardizat cu 5% gingeroli          20 mg

Administrare: 1-2 capsule pe zi.

-Rhodiola Rosea 25:1 standardizat cu 3.0% rozavine si 1.0 % salidroside - este eficienta in imbunatatirea starii afective si reducerea depresiei. Fiind un adaptogen, stimuleaza capacitatea de adaptare a organismului la stresul metabolic si cel psihic, imbunatateste functiile sistemului nervos, creste performantele intregului organism si capacitatea de reactie a acestuia.

-Damiana - este o planta considerata "afrodiziacul mayasilor" pentru puterile sale extraordinare in cresterea performantelor sexuale. Este un tonic sexual ce stimuleaza fertilitatea prin echilibrarea hormonala datorita taninilor, alcaloizilor, flavonoidelor si uleiurilor volatile.

-Maca 5-6:1 standardizat cu 0,6% glucosinolate -  sustine sanatatea organanelor genitale, mentinand astfel un nivel al libidoului ridicat, prin efectele sale afrodisiace. Pe langa acete efecte asupra organismului, Maca este si un adaptogen, ajutand organismul sa faca fata stresului si a oboselii, fapt care va spori apetitul sexual, adesea afectat din cauza stresului.

-Ginseng Coreean 7:10 – 1 standardizat cu 12% ginsenozide - Ginsengul este folosit pentru capacitatea sa adaptogenica si tonica, in special in situatiile de activitate fizica sau mentala ridicata, actionand direct asupra organelor sexuale si sistemului nervos central, oferind astfel cresterea dorintei sexuale si satisfactiei.

-Ghimbir 35-40:1 standardizat cu 5% gingeroli - Avand efect afrodisiac, Ghimbirul stimuleaza circulatia sanguina si dirijeaza fluxul de sange catre organele genitale, astfel contribuind la cresterea libidoului. Datorita substantei active, gingerol, ghimbirul este un potentator al tuturor ingredientelor prezente in produsul VENUS.

Rolul componentelor:

Maca este o planta erbacee bianuala din familia Brassicaceae, ce creste spontan in Anzii Peruvieni si Bolivia, la altitudini de 2500 pana la peste 4000 m. Prezinta frunze subtiri, fin penat-sectate, crescand in rozeta bazala si flori mici alburii ce dau nastere unor fructe mici. De la aceasta planta folosim in special radacinile tuberiforme, care variaza ca marime si forma, putand fi triunghiulare, aplatizate circular, rectangulare sau de para inversata.

Denumita si ginseng peruvian, a fost cultivata in Muntii Anzi la altitudinea de 3500-4450 m in ecosistemele puna si suni. Aceasta este probabil planta cultivata la cele mai mari altitudini. Maca este o importanta materie prima pentru indienii din Anzi si populatiile indigene, si a fost domesticita in perioada pre-Inca Arcaica undeva in jurul anilor 3800 I.Hr. Dupa unii autori, prima descriere scrisa despre maca a fost publicata in 1553 (radacina, fara identificarea denumirii populare sau botanice), descriere in care Cieza de Leon, un cronicar al spaniolilor ce au cucerit zona Peru, nota ca in zonele muntoase peruviene nativii folosesc anumite radacini pentru mentinerea tonusului. Primul care a descris numele si proprietatile plantei a fost parintele Cobo in 1653. Acesta afirma ca planta creste in cele mai dure si reci areale in Chinchaycocha unde nicio alta planta nu poate fi cultivata de om. Cobo facea referire de asemenea la intrebuintarea plantei pentru fertilitate. In secolul XVIII, Ruiz mentiona proprietatile plantei de imbunatatire a fertilitatii si de asemenea efectul sau stimulent.

Traditional, radacina de maca, dupa recoltare se usca natural si astfel putea fi depozitata si pastrata timp de mai multi ani (s-a constatat ca radacinile vechi de 7 ani inca mai au un continut de 9-10% proteine). Hipocotilele uscate sunt tari ca piatra, ca atare, inainte de a fi mancate se fierbeau in apa pentru a putea obtine din ele un produs moale care poate fi consumat sub forma de suc, aceasta fiind cea mai frecventa forma de utilizare. Radacina are un gust dulce si placut. Pentru indienii americani era singura specie amidonoasa cultivata; ea este bogata in zaharuri, proteine, amidon si minerale esentiale, in special iod si fier.

Astazi se cunoaste valoarea sa nutritionala ridicata, care depaseste cerealele precum porumbul, orezul si graul. Aceasta contine 59% carbohidrati, 10,2% proteine, 8,5% fibre si 2,2% lipide. Contine, de asemenea, o mare cantitate de aminoacizi esentiali si nivele mai ridicate de fier si calciu decat cartoful. Maca are cantitati importante de acizi grasi incluzand acizii linoleic, palmitic si oleic. Este bogata in steroli si are si un continut ridicat de minerale. De asemenea, contine mici cantitati de alcaloizi, taninuri si saponine.  Radacina proaspata are un continut neobisnuit de ridicat de iod si de fier.

In medicina traditionala peruviana maca este folosita ca imunostimulent si in tratamentul anemiei, tuberculozei, disfunctiilor menstruale, simptomelor de menopauza, cancerului stomacal, sterilitatii si a altor afectiuni ale functiilor sexuale sau de reproducere precum si pentru imbunatatirea memoriei. Popularitatea radacinii de maca este in crestere datorita proprietatilor sale energizante, de imbunatatire a fertilitatii si afrodisiace, dar e mai putin cunoscuta la noi ca remediu. Utilizarile sale traditionale cuprind efectul energizant, de imbunatatire a tonusului si indurantei la atleti, de sustinere a claritatii mentale, de tratare a impotentei masculine, si ca ajutor in cazul menstruatiilor si echilibrelor hormonale dereglate la femei incluzand sindroamele de menopauza si oboseala cronica. Radacinile de maca sunt afrodisiace, nutritive, imunostimulente, steroidice si tonice. Maca, la fel ca alte Brasicaceae, contine glucozinolati si izotiocianati, substante pentru care s-a constatat un efect anticarcinogenic prin blocarea formarii carcinogenilor endogeni sau exogeni prevenind astfel initierea carcinogenezei. Izotiocianantii naturali sau sintetici sunt printre agentii cemopreventivi cei mai eficienti cunoscuti.

Ghimbirul este o specie originara din Asia tropicala; perena, cu rizom carnos, ramificat ca o mana cu degete, cu tulpini aeriene ierboase ce se reinnoiesc anual, unele fiind inalte cu frunze, altele scurte, reproducatoare, purtand florile.

Denumirea provine de la grecescul zingiber, cuvant de origine sanscrita.

Planta medicinala cunoscuta din vechime, ghimbirul a fost utilizat ca remediu in medicina traditionala chineza si indiana de mai bine de 2500 de ani. In medicina Ayurvedica a fost folosit ca remediu natural carminativ, anti-colitic, pentru stimularea digestiei, pentru hemoroizi, boli cronice ale pielii, obezitate si sangerari anormale dupa nastere. In Medicina Traditionala Chineza a fost si este recomandat in balonare, tuse, voma, diaree si reumatism.

In Europa ghimbirul a fost mentionat in secolul I de catre medicul grec Dioscorides, pentru proprietatile sale digestive, pentru stimularea intestinala si ca util pentru stomac. Din jurul anilor 1100 a fost utilizat in toate tarile europene. In lucrarile medicale europene vechi, scrise de Harpestreng cca.1200, Lonicerus 1564, Matthiolus 1626, Bentley si Trimen 1880, ghimbirul este descris ca util pentru stimularea apetitului si a digestiei, pentru intestin si pentru infectii bucale si gingivale. Monografiile ghimbirului au fost si inca sunt parte din majoritatea farmacopeelor europene si non-europene [Imbesi 1964; Farmacopeea Republicii Populare Chineze 2005; Farmacopeea Ayurvedica Indiana; Farmacopeea Indiana 2007] si bineinteles din Farmacopeea Europeana 7. Farmacopeea Chineza recomanda ghimbirul in senzatii de rece, voma si diaree insotite de extremitati reci si puls slab; pentru dispnee si tuse cu expectoratie abundenta.

Radacina de ghimbir contine ulei esential cu peste 100 de compusi identificati, in principal compusi terpenoidici. Principiile responsabile de gustul picant, sau constituentii non-volatili, ai ghimbirului, sunt considerate responsabile pentru proprietatile aromatice ale acestuia, si pentru activitatea farmacologica. Printre acestea: gingerolii, shagaolii, gingerdione, paradol, vallinoide, galanali A si B, si zingerona. Alti compusi ai ghimbirului constau in carbohidrati, grasimi, minerale, oleorezine, vitamine, ceruri, enzime proteolitice. Rizomul de ghimbir contine venilil-cetone pungente, incluzand (6)-gingerol si (6)-paradol, pentru acestea raportandu-se activitate puternic antiinflamatoare precum si proprietati antitumorale.

Pe langa aceste proprietati bine cunoscute, datorita carora gasim ghimbirul individual sau in combinatii in produsele naturiste de la noi, acesta mai poseda proprietati antiemetice, antinociceptive, antitusive (siropuri de tuse), antioxidante, cardiotonice, imunomodulatoare si chiar hipocolesterolemiante. Ghimbirul, fiind un agent termogenic, poate fi considerat ca agent functional pentru restaurarea unei balante energetice pozitive, si ca urmare poate fi util in terapia naturista a obezitatii.

Ginsengul este o planta originara din China si este cultivata pe scara larga in Asia, nu doar in tara de origine, ci si in Coreea, Japonia si Rusia.

Radacinile de ginseng se bucura, de mai bine de 2000 de ani, de o reputatie iesita din comun, fiind considerate un panaceu. Faptul acesta s-a reflectat pana si in denumirea latina a plantei („panax” inseamna medicament universal).

Pornind probabil de la forma radacinilor de ginseng, care sugereaza forma corpului uman cu mainile si picioarele de o parte si de alta a trunchiului, s-a raspandit credinta populara ca aceste radacini ar fi bune la tratarea bolilor oricarui organ al corpului omenesc.

Faima ginseng-ului s-a extins in ultimele decenii aproape peste tot in lumea occidentala. Pe langa specia asiatica sunt cunoscute o serie intreaga de specii inrudite, dintre care cele mai familiare sunt ginseng-ul american (Panax quinquefolius) si ginseng-ul japonez (Panax japonicus). Ginseng-ul siberian (Eleutherococcus senticosus) nu apartine genului Panax si nu contine substantele active specifice acestuia.

Prezentare: 30 cps.